Urban Viorel

MUNIT HAEC ET ALTERA VINCIT

Avem putine drumuri bune in tara …iar acestea sunt blocate de politie

  • September
  • 16

7:33 pm Adevarul socant, Atentie !, Important, Info, MINISTERUL DE INTERNE, Transporturile in Romania, Turism in Romania - realitatea, Utile

http://www.urbaniulian.ro/2009/09/16/avem-putine-drumuri-bune-in-tara-iar-acestea-sunt-blocate-de-politie/

Afisari: 309


4 comments

http://www.adevarul.ro/articole/bucuresti-continua-cosmarul-pentru-bucuresteni.html

Posted by admin, on November 18th, 2009, at 10:25 am. #.

SFIDAREA ROMANILOR : INFRASTRUCTURA DRUMURI 2010 FEBRUARIE

SITUAŢIE Ministerul Transporturilor semnalizează găurile şi „aşteaptă primăvara”

România dă în gropi. Primarii le numără, Guvernul se consolează: există şi în Austria
de Adrian BĂRBULESCU | 03 FEBRUARIE 2010 http://www.gandul.info/news/romania-da-in-gropi-primarii-le-numara-guvernul-se-consoleaza-exista-si-in-austria-5469541

Asfaltul de calitate proastă şi ambuteiajele în combinaţie cu zăpadă şi îngheţ au transformat drumurile într-o înşiruire de gropi. Specialiştii dau vina pe bitum, CNADNR spune că aşteaptă primăvara

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

România dă în gropi. Primarii le numără, Guvernul se consolează: există şi în Austria

“Semnalizez gropile şi să aştept să vină primăvara”, spune şeful Companiei Naţionale de Drumuri, Dorina Tiron. Oficialul are şi o explicaţie pentru apariţia sutelor de gropi: 70% sunt expirate. Experţii consultaţi de Gândulexplică, în pagina 2, că, de fapt, calitatea proastă a bitumului e de vină pentru gropile apărute. În ţară a început operaţiunea de numărare a găurilor din asfalt. Primarul Oprescu abia a dat ordinul, la Ploieşti recensământul s-a încheiat: 2.755 de metri pătraţi de gropi. La Timişoara, lucrările sunt aparent mai avansate, gropile au fost numărate şi chiar astupate. Singura problemă apărută e că, după 48 de ore, plombele s-au găurit şi ele, după cum puteţi citi aici.

Explicaţia oficială: 70% din drumuri sunt expirate

O săptămână de temperaturi extreme, zăpadă şi viscol au transformat multe drumuri naţionale dar şi bulevardele din mari oraşe în adevărate curse cu obstacole pentru şoferi. Inginerii constructori şi oficialii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au explicaţii diferite pentru gropile care au împânzit asfaltul. “Deocamdată, nu avem ce să facem. Acum nu pot decât să semnalizez gropile şi să aştept să vină primăvara pentru a putea începe lucrările de reparaţii. Principala problemă constă în faptul că peste 70% din reţeaua de drumuri are durata de viaţă expirată”, a declarat pentru Gândul directorul general al CNADNR, Dorina Tiron.

Potrivit ultimelor statistici disponibile, România are o reţea de drumuri naţionale de 16.062 km, de unde rezultă că peste 11.200 km sunt în stare proastă. Tiron a explicat că pentru drumurile modernizate, aflate în perioada de garanţie, efectuarea reparaţiilor este exclusiv în responsabilitatea constructorului. În general, termenul de garanţie este de doi ani, iar în ultimul timp contractele au început să prevadă perioade de trei ani de zile.

Potrivit Dorinei Tiron, nici calitatea bitumului şi nici Legea achiziţiilor publice, care stipulează că trebuie aleasă oferta cu preţul cel mai mic, nu sunt de vină pentru gropile care apar în asfalt.

“Peste tot apar gropi. Am văzut şi în Austria, de exemplu. Nicio îmbrăcăminte asfaltică nu este 100% etanşă. Atunci când există multă umezeală, la îngheţ-dezgheţ apar aceste degradări”, a mai spus ea. Chiar dacă oficialii promit că se apucă de treabă la primăvară, nici atunci nu ne putem aştepta ca toate drumurile să fie reparate, deoarece alocările bugetare sunt insuficiente. Pentru întreţinerea drumurilor naţionale, CNADNR nu a primit nici 1,5 miliarde de lei, cu toate că solicitase peste 2,2 miliarde.

Bitum de proastă calitate

Inginerii constructori din domeniul privat spun că problemele drumurilor vor persista, pentru că au cauze mult mai serioase decât cele invocate de oficialii Ministerului Transporturilor. “Cel mai important factor care determină starea actuală a drumurilor este legea achiziţiilor publice, conform căreia cea mai bună ofertă este cea cu preţul cel mai scăzut. Este evident că unii constructori vor face tot posibilul pentru a reduce costurile, inclusiv tratarea superficială a mixtului de asfalt”, a declarat pentru Gândul Cătălin George Marin, doctor inginer specialist în drumuri şi aeroporturi.

El a arătat că, în Bucureşti, de exemplu, se foloseşte bitumul clasic, care nu mai este utilizat pentru drumuri importante aproape nicăieri în Europa. În plus, şi traficul anevoios distruge asfaltul.

“Drumurile sunt proiectate în funcţie de trafic, dar, foarte important, pentru a se rula pe ele. Pentru că în Capitală, dar nu numai, se creează destul de des ambuteiaje, maşina, în loc să ruleze pe bitum, stă şi deformează stratul de asfalt. Chiar şi la temperaturi mari, dacă o maşină de tonaj ar rula pe acea porţiune, structura bitumului din spatele roţii şi-ar reveni, pentru că are şi calităţi elastice. Cum maşina stă pe loc, bitumul nu îşi revine, şi astfel se formează adevărate şanţuri”, a declarat inginerul.

Bitumul normal devine casant începând de la circa -9 grade Celsius, în timp ce temperatura la care se fluidizează este de 54-55 de grade. Aceasta în condiţiile în care la o temperatură exterioară a aerului de 40 de grade, de exemplu, bitumul poate atinge lejer şi 60 de grade.

Pe de altă parte, bitumul modificat este, în medie, cu până la 50% mai scump decât cel normal, însă devine casant începând de la temperaturi de -13 grade, în funcţie de mixtură temperatura scăzând şi până la -20 de grade. În ceea ce priveşte punctul de lichefiere, bitumul modificat îşi păstrează calităţile de bază fără a începe să se topească şi la temperaturi de până la 70 de grade Celsius, după cum a explicat Cătălin George Marin.

După ce că sunt proaste, drumurile româneşti sunt şi scumpe, dacă este să dăm crezare unui raport făcut public anul trecut de Banca Mondială. La acea vreme, documentul semnala practica renegocierii contractelor de infrastructură plătite din bani publici către companii private, care conduce la majorarea costurilor finale de două-trei ori faţă de valoarea iniţială, ajungându-se la “unele dintre cele mai ridicate costuri din Europa”.

INFO PLUS:

Administraţia Străzilor trebuie să numere toate gropile din Bucureşti

Primarul general, Sorin Oprescu, i-a cerut directorului Administraţiei Străzilor, Alina Roman o listă completă a arterelor pe care s-au format gropi în urma acţiunilor de deszăpezire şi a locurilor în care constructorii nu au efectuat reparaţiile necesare. Miercuri, lista se va afla pe masa primarului general şi va fi discutată cu reprezentanţii firmelor care au câştigat contractele pentru asfaltarea străzilor din Bucureşti. Directorul Administraţiei Străzilor, Alina Roman, a declarat pentru Gândul că “după ce se vor identifica gropile se va trece la astuparea lor cu mixtură asfaltică la rece. Este o măsură provizorie până trece zăpada şi cresc temperaturile”. (M.M.)

adrian.barbulescu@gandul.info

==================================

BILANŢ

La Timişoara plombele asfaltice ţin 48 de ore. Câte gropi sunt în Ploieşti, cum se laudă primarul Craiovei cu bitumul unguresc. Care e situaţia la Iaşi, Constanţa sau Argeş
03 FEBRUARIE 2010

La Ploieşti calculele au arătat că există fix 2.755 mp de gropi în drumuri, cu o adâncime medie de 6-20 cm

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

La Timişoara plombele asfaltice ţin 48 de ore. Câte gropi sunt în Ploieşti, cum se laudă primarul Craiovei cu bitumul unguresc. Care e situaţia la Iaşi, Constanţa sau Argeş

Primăriile au început să numere şi să măsoare gropile din asfalt apărute după deszăpezire. Edilul de la Ploieşti, Andrei Volosevici, recunoaşte că a fost foarte meticulos, dar are şi explicaţia: aşa prevede legislaţia pentru a obţine finanţări necesare reparaţiilor. Iar el are nevoie de 50.000 euro pentru reparaţii. În plus, în urma analizei au fost identificaţi fix 2.755 mp de gropi în drumuri, adâncimea medie a acestora fiind de 6-20 cm, după cum ne-a declarat Florina Popescu, director executiv adjunct Direcţia Investiţii din primăria Ploieşti. “Pentru a obţine fonduri pentru reparaţiile de drumuri este nevoie de un proiect. Noi am fost foarte meticuloşi, am studiat lungimea, lăţimea, adâncimea fiecărei gropi pentru a şti cu exactitate care este cantitatea de material asfaltic de care este nevoie”, a declarat pentru Gândul primarul Ploieştiului, Andrei Volosevici. Acesta a ţinut să adauge că există o problemă şi cu substanţa care se foloseşte pentru deszăpezire, pentru că sunt zone proaspăt reparate care “s-au găurit”.

Solomon aduce bitum din Ungaria

În schimb, alţi edili contactaţi de Gândul au declarat că nu au asemenea probleme. Primarul municipiului Craiova, Antonie Solomon, ne-a împărtăşit secretul “drumurilor bune” din oraşul pe care îl păstoreşte: bitumul importat din Ungaria. “Drumurile noastre sunt bune. La ultimele asfaltări s-a folosit bitum importat din Ungaria. Se pare că este de mai bună calitate decât cel din ţară”, ne-a mai declarat Antonie Solomon. Acesta a ţinut să adauge că la lucrările pe drumurile din Bănie au participat doar firme care şi-au făcut bine treaba, iar cele care au făcut “ravagii” prin alte părţi nu au avut ce căuta în Craiova. “Cred că în doi-trei ani vom ajunge pe acelaşi palier cu marile oraşe din lume din punct de vedere al calităţii drumurilor”, ne-a spus Solomon.

“Întrebaţi-i pe Videanu şi Băsescu cum asfaltează ei!”

“Noi nu avem problema asta în oraş (drumuri cu gropi - n.red.). Drumurile au fost proiectate pentru o capacitate portantă de 7,5 tone pe osie, iar acum circulă maşini cu greutate mai mare. Problema este de fapt îngheţul şi dezgheţul care afectează drumurile”, ne-a declarat Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad. După părerea lui, drumurile se strică şi din cauza fenomenului de îmbătrânire, dar are soluţii şi pentru aceasta, o “sculă specială de asfaltare”. “În Arad am modernizat marile magistrale, nu avem gropi. Există şi o sculă specială, care se foloseşte atunci când mai apar probleme cu asfaltul”, a mai precizat Falcă. Şi primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, spune că are drumuri bune. “Nu prea am avut probleme cu drumurile. Cei ce ne fac nouă lucrările ne-au dat garanţii de patru ani şi o durată de viaţă de 10 ani. De exemplu, în Mamaia am asfaltat din 2003, iar de atunci nu am schimbat asfaltul, nu sunt gropi. Restul, întrebaţi-i pe Videanu şi Băsescu cum asfaltează ei”, a încheiat Mazăre.

La Timişoara, plombele din asfalt au rezistat… 48 de ore

La Timişoara au avut loc, recent, pe mai multe artere importante, lucrări de plombare a gropilor din asfalt, efectuate cu mixtură stocabilă.

În urma verificărilor efectuate pe teren, împreună cu inspectorii Direcţiei de Drumuri şi Transport din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, primarul Gheorghe Ciuhandu a constatat că lucrările realizate pe Calea Bogdăneştilor, Calea Torontalului, dar şi pe străzile Timiş, Dropiei, Labirint, Teiului şi Brânduşei, s-au degradat în… 48 de ore. Conform contractului, termenul de garanţie al acestor lucrări este de un an. “Ca urmare, am luat decizia de a nu accepta la plată aceste lucrări şi am solicitat constructorului să ia măsuri de urgenţă în vederea refacerii defecţiunilor carosabilului pe străzile amintite cu materiale corespunzătoare, iar pentru mixtura stocabilă utilizată să ne fie prezentate facturile şi certificatele de calitate”, a declarat primarul Ciuhandu.

Pietriş şi nisip, “bandajul” drumurilor ieşene

După o săptămână de ger năprasnic, aproape toate străzile din Iaşi sunt ciuruite. Au apărut gropi şi denivelări ale asfaltului chiar şi în zone unde au fost făcute recent lucrări. Singura soluţie găsită de municipalitate este acoperirea acestora cu nisip şi pietriş. Cârpeala însă nu durează mai mult de câteva zile. “Avem străzi principale nemodernizate de 20 de ani. Durata lor de viaţă e depăşită de câteva ori. Normal că apar fisuri, iar dupa perioade de îngheţ apar gropile”, a declarat Gheorghe Nichita, primarul Iaşului.

Şi pe arterele asfaltate anul trecut au apărut probleme. De vină sunt furnizorii de utilităţi care au spart asfaltul şi au realizat lucrări de reparaţii de proastă calitate. Pentru a moderniza aceste drumuri, Primăria Iaşi a folosit peste 100 de milioane de euro dintr-un împrumut luat de la banca Dexia. Banii au mers însă doar pentru 10% din cei 500 de kilometri de străzi din Iaşi. Necesarul total, pentru a moderniza toate drumurile din muncipiu este de 1 miliard de euro. (Loredana VOICULESCU, Dan COCLICI, Gruia URSU)

http://www.gandul.info/news/la-timisoara-plombele-asfaltice-tin-48-de-ore-cate-gropi-sunt-in-ploiesti-cum-se-lauda-primarul-craiovei-cu-bitumul-unguresc-care-e-situatia-la-iasi-constanta-sau-arges-5469532

Posted by dz66, on February 3rd, 2010, at 12:27 pm. #.

Leave a comment!


e-mail (required, but will not be published)


Message

 






© 2007 Urban Viorel.