Urban Viorel

MUNIT HAEC ET ALTERA VINCIT

PROBLEME GRAVE DE SANATATE CAUZATE DE NITRITI/NITRATI ; CINE A INFESTAT TERENURILE ROMANIEI CU ACESTE OTRAVURI ?

  • January
  • 26

12:25 pm Alimentatie, Atentie !, Bataia de joc!, CRUNTA SFIDARE A AUTORITATILOR, Important, Info, Monsanto, Nitrati + Nitriti, Realitatea adevarata, Reflectati !, Sfidare si ipocrizie

>>>>>>>>CONTACT : viorel.urban@yahoo.com ; viorel.urban@gmail.com

*************************************************

Număr record de copii născuţi cu malformaţii, din cauză că mamele intră în contact cu substanţe toxice

Anul trecut, 265 de bebeluşi s-au născut prematur la Maternitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă “Sfântul Pantelimon” din Focşani. Aproximativ 20 dintre aceştia au decedat, anunţă Gardianul. Jumătate dintre mamele care au născut copii cu malformaţii la Focşani provin din comuna Matca din judeţul Galaţi care este o regiune legumicolă. Astfel, mamale intră în contact cu substanţe toxice.

Purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă, Alina Pelin, a declarat: “”Multe dintre femeile care au născut copii prematuri provin din localitatea Matca. Aşa cum se ştie, principala ocupaţie în zonă este grădinaritul, iar una dintre cauze ar putea fi şi faptul că utilizează substanţe toxice pentru a stropi plantele. De asemenea, ele consumă legume pe care le-au tratat cu astfel de substanţe”.

În judeţul Galaţi, 52 de localităţi au pânzele freatice infestate cu nitrati sau nitriti care provin de la pesticidele folosite în agricultură.

EU AS VREA CA MASS-MEDIA SA FACA NISTE ANCHETE SI AUTORITATILE SA NE SPUNA CINE ESTE RESPONSABIL PENTRU INFESTAREA ATATOR TERENURI DIN TARA CU ACESTI NITRITI, NITRATI SI ALTE SUBSTANTE CHIMICE SI DE CE MINISTERUL SANATATII SI TOTI CEI RESPONSABILI CU SIGURANTA SANATATII POPULATIEI NU A AVERTIZAT OAMENII IN LEGATURA CU PERICOLUL ACESTOR SUBSTANTE . SI AS MAI VREA SA STIU CATI OAMENI MOR SAU SUFERA GRAV DIN CAUZA E-URILOR DIN ALIMENTE, DIN CAUZA PESTICIDELOR CARE SE REGASESC SI IN SUCURILE ALEA FRUMOS PREZENTATE IN TOATA MASS-MEDIA ! SI VREAU SA STIU CAND VOR RASPUNDE ACESTI NENOROCITI CARE ISI VAND PRODUSELE LOR SI APOI AUTORITATILE SE UITA IN ALTA DIRECTIE CAND E VORBA DE CAZURI IN CARE OAMENII MOR , AU PROBLEME GRAVE SAU COPIII LOR AU ASEMENEA PROBLEME DE SANATATE ! SUNTETI O RUSINE ! AUTORITATILE PUBLICE SUNT PENTRU A PROTEJA , AJUTA SI REZOLVA PROBLEMELE CETATENILOR NU CA SA AJUTE MARILE CORPORATII SI MULTINATIONALE CARE ISI VAND PRODUSELE PLINE DE ASEMENEA SUBSTANTE CHIMICE ! ALATURI DE DROGURI, PUNETI MANA SI BAGATI LA PUSCARIE SI ELIMINATI PE TOTI CEI CARE NE OTRAVESC SI OMOARA EXISTENTA PRIN PRODUSELE LOR !

INCA UN SUBIECT DE CARE MASS-MEDIA NU SE LEAGA PENTRU CA PROBABIL NU FACE AUDIENTA SAU… NU SUNT LASATI DE CATRE STAPANII LOR ! SI STAPANII LOR AU SI EI ALTI INDIVIZI CARE LE SPUN EXACT CE SA PREZINTE SI CE NU !

GANDITI-VA INSA CA E VIATA VOASTRA SI A COPIILOR VOSTRI IN JOC ! TREZITI-VA, INFORMATI-VA SI IMPLICATI-VA ! MAI ALES CA IN ROMANIA NE-AU DISTRUS AGRICULTURA SI AM AJUNS SA IMPORTAM FOARTE MULTE LEGUME, FRUCTE - PLINE DE HORMONI DE CRESTERE, CHIMICALE, IRADIATE - PRECUM SI EXTREM DE FOARTE MULTE ALTE PRODUSE DE O CALITATE MIZERABILA. NU PUTEM SA MERGEM INAINTE FARA SA NE UITAM IN JURUL NOSTRU SI SA REALIZAM CA ESTE GRAVA SITUATIA SI CA TREBUIE SA NE INFORMAM SI SA REFUZAM SA MAI MERGEM INAINTE CA VITELE LA TAIAT !

 ——————————————

Terenurile agricole din 17 localităţi, infestate cu nitraţi

———————————–

 Nitraţi

———————————

 Autorităţile şi intoxicaţiile cu nitraţi (II)

———————————-

 Românii, otrăviţi sistematic cu nitraţi

—————————-

17 localităţi cu excese de nitraţi, verificate de comisarii de mediu

————————————–

 http://www.recolta.eu/braila-nitrati-peste-limita/

—————————————-

 Cluj: apă cu o concentraţie de nitraţi peste limita admisă

————————————–

 Apa fiarta infestata cu nitrati ucide anual zeci de copii

———————————–

 Câţi nitraţi sunt în salată

———————————–

 Fintini otravite cu nitrati

——————————

 La Bacău, apă cu nitraţi şi bacterii

——————————-

 Apa cu nitrati in exces

——————————

 Legume cu nitrati

—————————

 Nitriti  Dictionar medical ROmedic

—————————

 

Afisari: 2228


8 comments

Domnule Viorel,

Va rog cititi ambalajele tuturor produselor de carne din magazine. 99,99% contin nitriti si nitrati. Asa cum bine reiese din post-ul Dvs. au fost folosite pe vremuri in agricultura ca si substante fertilizatoare. Acum le primim direct in mancare.

Suntem otraviti? DA, ZILNIC. De ce? 20 MILIOANE DE OAMENI SUNT MAI USOR DE HRANIT SI MANIPULAT DECAT 23 DE MILIOANE. CUM O FI DACA AM FI DOAR 15 MILIOANE?

Posted by PROPAGANDA, on January 26th, 2009, at 3:01 pm. #.

exact propaganda, vor sa ne omoare, sa ne reduca numarul si sa decida ei cine si cum traieste ! astea sunt subiectele de care ar trebui sa se preocupe autoritatile si in special mass-media ..daca chiar ne vor binele si vor sa fim informati .. insa nu asta e scopul multora nu ?

multumesc pentru comentariu

Posted by admin, on January 26th, 2009, at 3:05 pm. #.

Cine a infestat Romania cu nitrati? VACA! Ce naiba, toata lumea stie ca astea sunt sunt substante care se gasesc in excremente de orice natura, atat de origine animala cat si umana. Cat timp vaca o sa faca balegi pe pasuni si taranii o sa aiba WC-uri in spatele casei, o sa fie nitati si nitriti in fantani. Mare tragedie nationala. Toate vacile au conspirat sa otraveasca romanii. Chiar asa, ia sa facem o ancheta, sa vedem care vaca a facut balega pe care pasune, care e taranul care indarzneste sa puna balega aia drept ingarasamant natural, sa ne infesteze pe noi! Propun amenzi usturatoare, sa le treaca tuturor cheful de balegare care pe unde apuca!

Posted by Kaa, on August 4th, 2009, at 11:17 am. #.

Efectul hazna – cum a ajuns Sudul României în topul regiunilor europene superpoluate cu nitraţi
de Daniel BEFU | 12 FEBRUARIE 2010

STUDIU EUROPEAN Sudul României se compară, ca nivel al poluării cu nitraţi, cu cele mai performante zone agricole ale Europei: nord-estul Olandei, regiunea Flandra din Belgia, Anglia, unele părţi din Franţa, nordul Italiei. La ei e de vină excesul de îngrăşăminte folosit pentru a obţine supraproducţie, la noi dejecţiile umane şi animale din oraşe şi comune care, neavând nici cel mai rudimentar sistem de canalizare, se scurg direct în pământ, poluând apele freatice

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere
Dejecţiile animale şi umane vinovate de poluarea cu nitraţi

Raportul privind implementarea Directivei Nitraţilor arată că în Europa, folosirea agricolă a fertilizatorilor chimici şi organici cu nitraţi- vitali pentru creşterea recoltelor- este o sursă majoră de poluare a apei, afectând sănătătatea oamenilor. Raportul arată însă că, în pofida tendinţei de stabilizare şi chiar de scădere a prezenţei concentraţiilor de nitraţi în UE, există numeroase regiuni unde nivelul concentraţiilor de nitraţi în apele subterane este la dimensiuni alarmante în: Estonia, nord-estul Olandei, regiunea Flandra din Belgia, Anglia, în unele părţi din Franţa, nordul Italiei, nord-estul Spaniei, sud-estul Slovaciei, în sudul României, în Malta şi Cipru. CE a identificat de asemenea concentraţii deosebit de mari de nitraţi în apele de suprafaţă din Malta, Anglia, Flandra (Belgia) şi regiunea Bretania din Franţa.

Ing. dr. Mihai Dumitru, directorul Institutului de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, explică de ce ţara noastră e unică în clubul poluatorilor cu nitraţi: “Dacă bagi toţi nitraţii pe care-i folosesşte agricultura românească în apa freatică, n-o să-i ridic nivelul de nitrat din apă nici pe departe faţă de cât îl ridică descompunerea matriei organice în mod natural. S-a lansat gogoaşa cu cantităţile uriaşe de îngrăşămintele folosite pe vremea lui Ceauşescu, ca să ni se spună că am poluat apele freatice cu nitraţi şi atunci şi că le poluăm şi acum. Însă adevărul e altul. Noi am folosit întotdeauna o cantitate extrem de mică de îngrăşăminte. Maximum folosit a fost de 126 kg/ha în 1986, în timp ce în CE în aceeaşi perioadă se foloseau 800-1000 kg/ha. În prezent UE foloseşte 250 kg/ha în timp ce noi folosim doar 40 şi vrem să comparăm producţia noastră cu a lor”.

Boala copiilor albaştri

Buba României e alta: “Ca să vă convingeţi că poluarea nu vine din agricultură, luaţi o probă de apă freatică din câmp şi constataţi că e nepoluată, este excelentă. Cum aţi luat-o din localitate este poluată, la distanţă de numai 1-2 kilometri. Nu vine din agricultură, ci fiindcă noi avem un defect: avem comune de mii de oamenii şi n-avem canalizare. Noi am făcut aducţiune de apă în unele localităţi uitând să facem canalizare şi staţii de epurare. Noi n-avem staţii de epurare nici măcare în oraşele mari. La asta se adaugă apele uzate de la complexe zootehnice unde depozitul de gunoi nu e protejat cel puţin cu o folie de plastic şi în felul acesta se spală către apa freatică”.

Mihai Dumitru estimează că dacă am avea controlul dejecţiilor de la animale şi de la oameni, nivelul de nitraţi din pânza freatică ar scădea enorm: “Un 80-90% cu uşurinţă”. Până atunci, locuitorii satelor din sud îşi plătesc tributul anual sub forma jertfelor de copii: “Până la doi ani copiii au sistemul imunitar insuficient dezvoltat, iar la vârsta aceasta fragedă, în momentul în care ai pregătit ceaiul copilului cu o apă care are 100 de ppm de nitraţi, face boala albastră sau methemoglobinemie. E o boală în care copilul se albăstreşte practic, capătă o culoare ciudată din cauza excesului de nitraţi. Numărul de îmbolnăviri variază între 200 şi 500 pe an şi mortalitatea e de 4-5 copii anual. La noi se întâmplă în sudul României mai ales, pentru că aici viteza de circulaţie a apelor freatice este coborâtă şi apele se încarcă încontinuu cu nitraţi, chiar dacă noi nu mai folosim în agricultură decât cantităţi extrem de mici de azotat de amoniu şi alte îngrăşăminte cu azot”.

Ca şi-n agricultură, unde producţia ţine de capriciile vremii, boala albastră loveşte copiii în special în anii secetoşi. Explicaţia e una pur fizică: “În anii cu secetă nivelul pânzei freatice scade, ceea ce duce la concentrarea nitraţilor în apele subterane, pe care apoi le scoatem cu găleata din fântână”. Nici reversul meteorologic nu e mai bun: “Nitratul nu se mişcă decât dacă are apă. Dacă nu plouă, ei se acumulează încet-încet în sol. Odată la 3-5 ani, când plouă foarte mult, apa spală nitraţii acumulaţi de-a lungul anilor în sol, care sunt duşi în pânza freatică”. Şi ciclul se reia.

Cum se păzeau comunităţile rurale în vremea lui Topârceanu de nitraţi

În spatele casei, oamenii din România rurală îşi sapă haznale, le acoperă cu nişte chioşcuri paralelipipedice din lemn şi e gata “buda” familială. Lângă casă, cei mai cu stare au un grajd, iar dacă-s mai pauperi au doar un coteţ. Cu hărnicie, fiecare om îşi curăţă grajdul (coteţul) o dată pe zi şi ridică lopată cu lopată, undeva lângă, o movilă de dejecţii solide. Cele lichide sunt lăsate să se scurgă în pământ, cele solide îşi lasă zeama proprie în timp, fiind spălate de ploi. Doar că sub picioarele noastre curge o salvă de râuri subterane, din care oamenii de la ţară îşi iau - săpând fântâni- apa de băut. Cine-şi amplasează fântâna prost, adică în aval de budă sau grajd, scoate cu găleata apă “îmbogăţită” printre altele, în nitraţi.

Ing. dr. Mihai Dumitru explică ce se ştia din bătrâni, dar noile generaţii au început să uite: “Din greşeli grosolane de amplasare a grajdului cu animale: se pune grajdul deasupra şi fântâna jos şi în felul acesta dejecţia lichidă de la grajd ajunge în apa freatică şi ajunge apoi în fântână cu uşurinţă. Distanţa minimă recomandată la câmpie e 50 de metri, dar pot s-o pun şi la trei metri dacă e pusă cum trebuie. Dacă am pus fântâna în deal şi am luat apa freatică care se scurge către grajd, nitraţii nu mai ajung în fântână, fiindcă apa freatică nu curge niciodată la deal, ci urmează panta terenului”.

În privinţa gunoaielor animale, că e vorba de mici grajduri sau coteţe, sau de mari ferme zootehnice: “La multe nu se face stocarea cum trebuie a gunoiului de grajd. Gunoiul trebuie depozitat pe toată perioada de descompunere. Nu e de ajuns o zi-două de stocare”. Nici autorităţile statului nu-şi mai fac treaba cum ar trebui: “S-a pierdut chiar obiceiul să facem analizele de apă potabilă din fântâni. Se făceau până în 2000, le făcea SANEPID-ul. Acum se fac doar dacă sunt accidente sau probleme grave”.

Pe vremuri, sătenii se îngrijeau pentru sănătatea apelor subterane: “De la 1900, dinainte de război, existau recomandările de bun simţ, care veneau de la primărie ca oamenii să-şi îngrijească fântânile. Dacă vi-l aduceţi aminte pe Topârceanu cum povestea că în fiecare an agentul sanitar vizita toate ogrăzile să vadă dacă apa e curată. În fântânile în care agentul vedea că apa era tulbure, având suspensii multe, agentul dădea cu var ca să dezinfecteze apa şi în felul acesta să îi oblige pe proprietari să scoată toată apa din fântână, să cureţe fântâna şi să se regenereze apa”.
daniel.befu@gandul.info

http://www.gandul.info/news/efectul-hazna-cum-a-ajuns-sudul-romaniei-in-topul-regiunilor-europene-superpoluate-cu-nitrati-5500869

Posted by dz4, on February 12th, 2010, at 1:12 pm. #.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/oamenii-care-beau-otrava-cu-galeata-909985.html

Posted by admin, on October 23rd, 2010, at 12:16 pm. #.

Leave a comment!


e-mail (required, but will not be published)


Message

 






© 2007 Urban Viorel.